Amintirile sunt clopote de cristal ce bat la porțile uitării

 

În vremea copilăriei mele sursele de informații erau foarte puține, partidul și conducătorul mult iubit ocupau întreaga presă.Tatăl meu iubeste  foarte mult istoria, așa încât de mic am trăit cu revista Magazin Istoric. Am avut apoi în școala generală un profesor dedicat, la liceu o profesoară ce ne vorbea despre pagini adevărate, necenzurate, din istoria poporului nostru greu încercat. La dumneaei am auzit despre regele Carol al II-lea. Anii au trecut și iată-mă împreună cu familia la Estoril, acolo unde și-a trăit ultimii ani din viață și unde a și murit în urma unui infarct miocardic acut, după unele surse ar fi suferit și de cancer gastric.

Am găsit relativ ușor casa în care a locuit, am fost chiar emoționat atunci când am descoperit-o. Aici a locuit împreună cu Elena Lupescu, singura femeie care l-a acceptat și l-a urmat în tot. Toată viața lui, Carol al II-lea a căutat dragostea…în fapt toate reacțiile lui sunt consecința frustrărilor din copilărie, a alergat toată viata lui după iubire. Copilaria viitorului rege a fost influențata foarte mult de dorința bunicului sau, Carol I, de a- l educa în spirit nemțesc, chiar indepartandu-l de mama sa, regina Maria, frustrandu-l de dragostea de mama. Al doilea aspect al psihologiei viitorului rege a fost legat de personalitatea foarte puternica a mamei, regina Maria, nepoata reginei Angliei dorind sa creeze alianțe puternice în întreaga Europa, fiind profund atașată de tara căreia i-a devenit regina. Regina mama a fost un adevărat lider politic, beneficiind și de personalitatea mai slaba a regelui Ferdinand, nemaivorbind de faptul ca acesta a suferit la un moment dat de tifos, starea lui de sănătate fiind influențata de acest episod de boala.

În evoluția unui copil spre adolescenta, nemaivorbind și de un „os domnesc” asa cum era tânărul Carol, îndepărtarea de mama, intrigile țesute în jurul aventurilor amoroase ale reginei, inclusiv posibilitatea ca unii din frați sa fie rodul unor relații extraconjugale, au sădit în psihicul sau dificultatea de a avea relații de prietenie, neîncrederea în oameni, ulterior existenta camarilei, și, pe deasupra, instabilitate emoțională manifestata în relațiile cu soția, cu regina mama, necesitatea existentei plenare în viata sa a Elenei Lupescu, femeia care i-a influentat numeroase hotărâri atât personale, dar, mult mai importante, ale tarii.

Exilul determinat de pierderea practic fără lupta a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei, modul cum a părăsit tara, dar și prăbușirea relațiilor cu propriul fiu, regele Mihai- istoria practic repetandu-se în aceeași maniera cu propria sa viata, imposibilitatea de a reveni în tara, fuga continua pana a se stabili la Estoril, stresul, fumatul, i-au grăbit sfârșitul la o vârstă tânără. 

Am simțit nevoia sa vad aceasta casa într-un oraș aflat la mii de kilometri distanta fata de tara, sa va reamintesc destinul unui rege care și-a iubit tara, care a făcut greșeli, asa cum facem cu toții, sa va aduc aminte în câteva cuvinte crâmpeie  ce i-au marcat profund existenta și, de aici, sa încercăm cu toții sa fim exemple pozitive pentru copiii noștri, sa le insuflam de mici dragostea pentru familie, respectul pentru cel cu care exista un legământ în fata lui Dumnezeu, dar totodată sa evitam sa ii hiperprotejam, numai asa reușind sa creștem viitori adulți responsabili, sa ii îndreptăm spre istorie, pentru ca aceasta este „cea dintâi carte a unei nații”. 
Pagina de facebook: http://bit.ly/2pmzxPi

email:florians73@yahoo.com

Programul il puteti gasi pe:http://bit.ly/2oAXfuf