Diktatul de la Sibiu și dictatura bunului simț

Într-o Românie divizată, numai orbii nu observa evidenta trasare a graniței, noua delimitare situată la arcul carpatic fiind pe zi ce trece mai vizibilă și mai adâncă. Reuniunea recentă de la Sibiu, aspectul orașului, aprecierile oamenilor la adresa deschiderii spre dialog a înalților oficiali europeni, aprecierea nedisimulata a acestora pentru acea zona a țării, fac iată posibile aceste gânduri. Până și premierul Ungariei, altminteri foarte reticent la dialog cu oficialii de la București, era mai vesel și deschis inclusiv spre discuții chiar și fugitive cu presa, poate mersul pe covorul roșu deschizând oarecare gânduri…

Numai cei ce refuză să vadă nu observă aerul occidental din orașele de peste Carpați, investițiile masive private în producție, deschiderea de platforme industriale, fabrici de componente auto, dezvoltarea foarte mare a turismului, amploarea renovării orașelor – să spunem doar ca moștenitorul coroanei engleze a cumpărat proprietăți acolo, nu în altă parte. Când treci Carpații parcă nici nu mai e atâta ură, atâta dezbinare.

Festivaluri culturale , meciurile echipelor de tenis- sport nobil, expoziții, orașe smart, autobuze electrice, universități cu rezultate bune, au trasat fără doar și poate o linie mai mult decât imaginară în pământul bogat al acestei țări. Gala premiilor UNITER a avut loc aseară tot într-un oraș de frunte de peste Carpați. Nici asociația primarilor din zona de vest a țării, sătui până peste cap să aștepte de la București proiecte și finanțare, nu a făcut să tresare un vânt de schimbare pe la capitală.

Priviți o hartă din 1940, anul pierderii Ardealului, e drept atunci fără Brașov și Sibiu. Și încercați să vedeți realitatea de azi. E din ce în ce mai clar ca granița Europei de vest se oprește la arcul Carpaților. De acolo, doar vântul și gândul vor trece spre noi!Așa cum Europa are două zone, tot așa se vede și România, împărțită. De data aceasta nu de un diktat, ci chiar de noi!

Lasă un comentariu