Aseară , pe faleza Cazinoului din Constanța, a fost sărbătoare, a fost auzită vocea Doamnei Maia Morgenstern, a fost o orchestră în toată regula, au fost interpretări inclusiv ale unor cântece vechi românești. Pentru câteva ore am trăit normal. Cum noaptea toate pisicile sunt negre, chiar si clădirea Cazinoului aflat într-o degradare continuă, a părut că vrea să renască, chiar și oamenii au fost uimiți de ceea ce se poate înfăptui când orgoliile sunt lăsate în urmă. Mai mult decât omagiul Reginei Maria, o englezoaică ce a iubit România mult mai mult decât o iubesc românii astăzi, aseară a fost o lovitură pentru toți inculții aflați la cârma acestei țări frumoase, schimonisind limba română și umplându-se de penibil zi de zi.
Cum speranța moare ultima, sperăm să trăim să vedem Cazinoul renovat, pavelele reparate, Casa cu Lei readusă la frumusețea ei, hotelul Intim respirând suflet eminescian si poezia „La steaua” răsunând iarna și vara.